Lmuriri necesare: ce nseamn, de fapt, Stnga i Dreapta. Sau ce nsemnau, odat - CULTURA VIEII
Lmuriri necesare: ce nseamn, de fapt, Stnga i Dreapta. Sau ce nsemnau, odat
Am privit cu jen ultima campanie electoral, poate cea mai abject dintre toate cele de pn acum. Unul din subiectele care care ne-au atras n particular atenia a fost al aa-zisei "opoziii ideologice", ntre candidaii "de stnga" (Ponta .a.) i ceilali, "de dreapta" (Iohannis, Udrea, Macovei etc.) - nimic mai mult dect o mascarad jenant a unor indivizi care n-au niciun Dumnezeu.
Pe internet, cel puin, am contemplat spectacolul dezgusttor al alegtorilor "de dreapta" spumegnd de furie contra orei de religie, a Bisericii, a cretinismului, pornii contra btrnilor care "stau s dea colul", a ranilor analfabei, a sracilor "asistai" care-i mpiedic pe ei s o duc bine. La fel, "stnga" i-a descoperit brusc veleiti conservatoare, manevrnd idei precum credina, sentimentul apartenenei la un spaiu istoric comun i tradiia. Ca s nu mai pomenim de confuzia conform creia neo-liberalismul - un mutant oribil care combin spolierea naiunilor i teritoriilor din formele extreme de capitalism laissez-faire cu materialismul dialectic de inspiraie marxist - ar fi o doctrin "de dreapta". Nici vorb.
Citii o caracterizare de referin - cea fcut acum peste o jumtate de secol de filosoful i diplomatul romn Vintil Horia (Dumnezeu s-a nscut n exil) i gndii-v: ci oameni / politicieni de dreapta autentici cunoatei? Pe ci dintre ei i-ai vzut n aceast campanie, candidnd?
"Dreapta nu este o ideologie, este un stil de via care corespunde unor valori fundamentale, iar n cadrul acestor valori pe primul loc, ca un corolar al tuturor acestora, stau valorile cretine. Dreapta este un stil de via permanent, nuntrul cruia stau dragostea, familia, proprietatea privat, credina religioas, morala, eroismul att n rzboi ct i pe timp de pace, acestea snt valorile fundamentale ce-au fost ntodeauna, volens-nolens, de dreapta, pentru c mpotriva acestora s-au manifestat mereu cei de stnga.
Acetia din urm au inventat o ideologie, o filosofie pentru a putea ataca aceste valori ce n-aveau nevoie de nici o ideologie. Dreapta reprezint viaa, iar stnga reprezint moartea.
Dreapta este pentru dragostea fireasc i natural, mpotriva avortului, n favoarea familiei, n contra drogurilor - i nu ntmpltor, pentru ca asta nseamn a apra viaa. Din cealalt perspectiv, a ideologiei stngii rsar nencetat atacuri mpotriva vieii, aprnd manifestrile potrivnice naturii."